Autori

Guvernul a plecat la drum cu o estimare a creșterii reale a economiei de 5,5% în acest an, ce pare foarte optimistă, în condițiile în care tendința în România și la nivel european e una de răcire. Dar pentru Executiv socoteala bugetară se face cu privirea la alt indicator, care apare mereu să salveze situația – deflatorul PIB sau inflația din economie. De câte ori creșterea reală a fost sub estimări, inflația din prognoze a fost umflată, astfel încât datele de execuție bugetară să iasă bine.

Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut la 31,9 miliarde de euro, de la 33 de miliarde de euro în decembrie, după ce banca centrală a făcut plăți de peste 1 miliard de euro în contul datoriei publice în valută, acțiune acoperită, însă de intrarea unei sume echivalente de la Uniunea Europeană, lucru ce indică faptul că banca centrală a cheltuit și ceva bani pentru susținerea leului.

Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.

Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.

Încrederea consumatorilor români a continuat să scadă în prima lună din 2019. Au scăzut și așteptările privind vânzările din sectorul retail, precum și sectorul construcțiilor. Industria se menține pe o tendință ușor pozitivă, însă datele privind creșterea economică la nivelul Uniunii Europene, principalul partenere comercial, arată o răcire evidentă.

Leul se câștigă teren față de euro pe piața interbancară și pare să intre în a patra zi de apreciere după minimul istoric atins vinerea trecută. Perechea EUR/RON se tranzacționează în această dimineață în intervalul4,73701-4,7510, sub fixingul BNR de 4,7555 de miercuri.

Garanti Bank încheie un acord de împrumut de 55 milioane euro, cu International Finance Corporation (IFC), instituție membră a Grupului Banca Mondială, vizând finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a proiectelor sustenabile de eficiență energetică, cu scopul de a genera creștere și rezistență la schimbările climatice. Prin semnarea acestui acord, Garanti Bank devine prima bancă din România care primește un împrumut de la IFC, destinat investițiilor din domeniul eficienței energetice și a energiei regenerabile.

Execuția bugetară pe anul trecut menționează în premieră un venit de 3,87 miliarde de lei apărut în decembrie la un capitol în care, până acum, Ministerul Finanțelor a înregistrat doar sume modice sau chiar „venituri” negative. Suma reprezintă 0,4% din produsul intern brut, în condițiile în care deficitul bugetar înregistrat anul trecut este de 2,88% din PIB, la marginea limitei de 3%.

Creditul acordat populației a avut o creștere modestă în decembrie, continuând decelerarea din ultimele luni. Creditul de consum a înghețat în ultima lună a anului, dar cel pentru locuințe a mers mai bine, în condițiile în care de la 1 ianuarie au intrat în vigoare noile reglementări prudențiale privind limitarea gradului de îndatorare.

Leul se tranzacționează în jurul a 4,76 unități/euro pe piața interbancară și ar putea întrerupe azi seria de nouă cotații în depreciere la fixingul Băncii Naționale a României.