Autori

Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României au crescut cu 361 de milioane de euro la 31,42 de miliarde de euro la finele lunii septembrie comparativ cu luna precedentă. Este prima creștere a rezervei valutare după luna februarie.

Banca Comercială Română (BCR) oferă, de la începutul lunii octombrie, serviciul de schimb valutar pentru leul modovenesc.

Piraeus Bank România își va schimba denumirea în First Bank. Procesul de rebranding a început și banca controlată de fondul american JC Flowers dezvăluie viitorul logo.

Investițiile străine directe au crescut anul trecut cu 280 de milioane de euro ca flux, la aproape 4,8 miliarde de euro, iar soldul a ajuns la peste 75 de miliarde de euro. Creșterea nu este suficientă pentru a crește ponderea ISD în PIB, iar distribuirea teritorială la nivelul României rămâne foarte dezechilibrată. Totodată, investițiile de tip greenfield rămân reduse. Pe de altă parte, companiile străine și-au majorat considerabil cifra de afaceri și au angajat mai multe persoane.

După o lună iulie mai slabă, ritmul de creștere a creditului acordat populației a revenit la circa 1%, însă rata anuală se menține la sub 10%, pe fondul unei decelerări a împrumuturilor în lei și a unei scăderi mai lente a celui în valută, atât în cazul consumului cât și a creditului pentru locuințe. Băncile au acordat și ceva mai multe împrumuturi companiilor, mai ales în valută.

Banca Națională a României a împrumutat băncile cu 6,5 miliarde de lei printr-o operațiune repo la 7 zile, după o creștere a ratelor de dobândă pe piața interbancară la debutul perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Statul român a băgat cărămizi de bani în ultimii ani, mai cu seamă în ultimii doi, în conturile propriilor angajați. Media salarială la stat a depășit pragul de 700 de euro net în acest an, iar funcționarii publici câștigă aproape 900 de euro, nivel similar celui din Polonia și peste cel din Ungaria. Au crescut și salariile din mediul privat, dar mult mai lent, și se află la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria și Polonia.

Populația României scade și îmbătrânește, iar educația are dintre cele mai slabe cifre în UE, pe lângă infrastructura deficitară și disparități economice mari. Ignorarea problemelor va avea un impact foarte grav asupra felului în care România va evolua în următorii ani, atenționează Mihai Copaciu, director adjunct în BNR. „E destul de înspăimântător." Rău arată și procentul ridicat al tinerilor de 18 - 24 ani care, teoretic, nu fac nimic: nu sunt nici la școală, nici la muncă, nici în pregătire. Testele PISA pe elevii de liceu arată o pregătire mediocră. Codul Fiscal este modificat de zeci de ori pe an, miniștrii sunt schimbați înainte să le înveți numele. O parte dintre date au mai fost prezentate în timp de Profit.ro, inclusiv ca explicație pentru salariile reduse din România față de țările din UE.

Modelul clasic de funcționare al băncilor este puternic contestat de companiile fintech, care oferă produse mai competitive pe contul curent, consultanță financiară și inclusiv credite retail, spune Sorin Mititelu, director executiv al Optimus Fintech. Băncile vor pierde, astfel, o parte din afacerile clasice și vor suporta o presiune suplimentară pe marjele de venit, iar cele mai mici din sistem, cu resurse mai mici și scalabilitate redusă fie vor coopera cu noile modele de genul peer2peer lending, fie se vor transforma mai degrabă în instituții financiare nebancare, adaugă Mititelu.

Agricultura este ramura cu cea mai mare pondere în finanțările noi acordate de Patria Bank, unul dintre jucătorii mici din sistem, cu o cotă de piață de circa 1%, spune Bogdan Neacșu, vicepreședinte responsabil cu riscul. „Am angajat oameni care au studii agricole și i-am completat cu studii economice”, spune Neacșu.