Autori

Deși, după cum anunța și deputatul PNL Raluca Turcan, încă din 26 aprilie comisia de buget a Senatului a întocmit raport favorabil proiectului liberal pentru stoparea așa numitei supraimpozitări a contractelor part-time, inițiativa nu fost inclusă pe ordinea de zi a senatorilor pentru a fi și votată. Conform informațiilor Profit.ro, liberalii nu au solicitat Biroului Permanent al Senatului includerea proiectului în dezbaterea plenului Senatului pentru că PSD nu susține eliminarea impozitării. Prin urmare, proiectul a fost adoptat tacit, prin depășirea termenului de dezbatere, iar acum va fi transmis pentru vot final Camerei Deputaților, unde inițiativa ar putea constitui doar o pârghie pentru negocieri politice între partidele din coaliție.

Începând cu trimestrul al III-lea, taxa clawback de 15% nu va mai fi aplicată exclusiv medicamentelor produse în România, ci și celor produse în Uniunea Europeană, conform unui proiect de lege aprobat acum de Guvern și care va fi transmis spre adoptare Parlamentului. Măsura, care fusese redactată anterior ca ordonanță de urgență, este luată la solicitarea Comisiei Europene, iar Guvernul susține că astfel se preîntâmpină retragerea unor medicamente de pe piață. Impactul negativ estimat la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va fi de peste 46 milioane lei per trimestru.

Proiectul legislativ care prevede reducerea impozitului pe dividende de la 8% la 5%, așa cum a fost până anul trecut, a fost respins la doar un vot diferență în plenul Senatului. Proiectul va fi transmis acum deputaților pentru dezbatere și vot final.

Instituțiile de credit și băncile de dezvoltare care au calitatea de întreprinderi publice, precum și societățile de asigurare de stat, dar și întreprinderile publice din industria de apărare și securitate națională vor aplica dispozițiile legislației speciale privind guvernanța corporativă, potrivit unor amendamente adoptate de Parlament, prin votul final al deputaților, la ordonanța de urgență prin care Guvernul a înființat Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Aceasta va percepe de la companiile de stat o taxă de până la 0,1% din venituri, putând prelua și funcția de autoritate tutelară și anula numirile la conducerea acestora.

În vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier și a îmbunătățirii calității aerului și sănătății populației, în termen de cel mult 2 ani, Bucureștiul și alte 12 mari aglomerări urbane din țară, precum Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiiova, Iași, Ploiești și Timișoara, vor stabili zone cu nivel scăzut de emisie, în cadrul căreia vor institui restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor. Totodată, până în 2040 jumătate din vehiculele folosite la transportul public în muncipiile reședință de județ vor trebui să aibă emisii zero, iar până la 1 noiembrie 2026, municipiile menționate trebuie să amenajeze benzi dedicate transportului în comun, prevede un proiect de lege adoptat de Parlament.