Autori

Anul 2020 vine cu o serie de noutăți în aria fiscalității, contabilității, salarizării și combaterii spălării banilor, iar companiile vor trebui să analizeze modelul de afaceri și sistemele utilizate, astfel încât să implementeze noile modificări ale legislației. Printre acestea se numără split TVA, diminuarea accizei la carburanți, schimbări vizând ambalajele, depunerea situațiilor anuale ori salariul minim.

Guvernul împrumută în fiecare an sume mari de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la un nivel foarte ridicat și anul următor, dar și pentru a achita, proces numit rostogolire, datoria veche ajunsă la scadență. Anul acesta, din suma totală de 86,9 miliarde lei pe care statul urmează să o împrumute, 40,6 miliarde de lei sunt datorie nouă, necesară pentru acoperirea deficitului bugetar, iar 46,3 miliarde lei sunt împrumuturi contractate pentru a putea plăti datoriile vechi ce ajung anul acesta la scadență. Cele mai încărcate luni la plata datoriilor sunt februarie, aprilie, septembrie și octombrie, în timp ce lunile iulie și decembrie, fără scadențe, dar și iunie, cu doar 50 de milioane de lei, sunt cele mai relaxate.

Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor s-a situat în decembrie la circa 3,9 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai puțin față de suma prevăzută de precedentul guvern, de circa 5,2 miliarde de euro, și cu 2,3 miliarde de euro mai puțin decât a devenit necesar după ce rectificarea bugetară a schimbat complet situația împrumuturilor statului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută (buffer-ul) ar trebui să se situeze la circa 4 luni din necesarul brut de finanțare al Guvernului, iar în noiembrie era estimată la peste 5 miliarde de euro. Datele pe baza cărora Profit.ro a calculat nivelul buffer-ului au fost incluse de Ministerul Finanțelor într-o prezentare destinată investitorilor străini. Este îngrijorător că Finanțele intenționează ca în 2020 să continue cu o rezervă de valută la un nivel similar cu cea din decembrie. Astfel, în loc să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare, buffer-ul din decembrie acoperea doar 2,5 luni, iar pentru 2020 este planificat la 2,7 luni.

Consultanții fiscali, avocații, experții contabili și consultanții financiari vor fi obligați să raporteze ANAF informații cu privire la aranjamente transfrontaliere care ar putea fi utilizate de companii în scopul obținerii unor avantaje fiscale, cum ar fi transferul profiturilor către regimuri fiscale mai favorabile, diminuarea impozitului datorat, prevede un proiect de ordonanță al Ministerului Finanțelor pentru transpunerea unei directive europene. După ce Guvernul va introduce această obligație, ANAF va pregăti un formular prin care să fie declarate informațiile.

ANAF modifică Declarația Unică, pentru a o pune în acord cu mai multe schimbări aduse Codului Fiscal, un proiect de ordin de președinte ANAF fiind pregătit în acest sens. Modificările vizează, printre altele, modul în care persoanele fizice raportează câștigurile din criptomonede, susținerea entităților nonprofit, impozitul pe veniturile din jocuri de noroc. De asemenea, sunt eliminate sau actualizate unele secțiuni.

Numărul de vicepreședinți ai ANAF va fi redus de la 4 la 3, iar direcția Antifraudă va fi reorganizată, prin diminuarea numărului de direcții din aparatul central și a celui de servicii din aparatul central și teritorial, ceea ce impune o diminuare a numărului de posturi de conducere la Antifraudă cu 45%, scopul fiind fluidizarea procesului de decizie, potrivit unor proiecte de acte normative pregătite la nivelul Guvernului și analizate de Profit.ro. De asemenea, urmează să fie înființată Direcția Generală de Analiză de Risc, dar și, foarte important, va fi reanalizată repartizarea numărului de posturi pentru administrațiile județene în funcție de mai multe criterii, urmând ca reorganizarea să conducă la eliminarea a 150 de posturi de conducere și a 2.000 de posturi bugetate. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu a declarat, anterior, referitor la cele 2.000 de posturi că este vorba de posturi din ANAF neocupate, în contextul în care ANAF are un deficit destul de mare de personal.

ANAF va elimina aproximativ 2.000 de posturi neocupate și circa 150 de posturi de conducere ca parte a unui proces de restructurare care va implica și derogări de la legislația normală a achizițiilor publice pentru a permite o modernizare rapidă a infrastructurii IT, va presupune integrarea Antifraudei, în prezent o direcție separată a Fiscului, în cadrul Direcției Generale Inspecție Fiscală, precum și asistență tehnică din partea FMI pentru simplificarea Codului Fiscal, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, prezent marți seara la postul Realitatea Plus. Acestea sunt, însă, proiecte mai vechi, promovate de conducerea ANAF încă din perioada fostului ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, și despre care Profit.ro a scris la momentul respectiv.

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 - octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. O mare parte a acestei creșteri a aparatului de stat vine însă de la administrațiile locale, unde aparatul executiv al acestora, nu sănătate sau învățământ, a crescut cu circa 30.000 de persoane. Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, instalat de la începutul lunii noiembrie, a promis diminuarea și eficientizarea aparatului de stat, dar în contextul în care multe dintre angajările noi au fost la primării, iar în aparatul central cam trei sferturi dintre posturile care apar în rapoartele Finanțelor sunt la sănătate, armată, Poliție și învățământ, domenii care au chiar deficite de personal, o diminuare semnificativă a numărului de angajați ai statului pare puțin probabilă.

Guvernul vrea ca în următorii ani să împrumute de pe piețele externe în medie circa 5-6 miliarde de euro pe an, potrivit unui document al Ministerului Finanțelor, analizat de Profit.ro. Suma ar urma să varieze în funcție de evoluția necesităților de finanțare și ar putea depăși astfel, cele 5 miliarde de euro împrumutate de stat de pe piețele externe în 2019, prin cele două ieșiri, din martie, când a fost luată o sumă record de 3 miliarde de euro, și iulie, când guvernul de la acel moment a atras alte 2 miliarde de euro.

Guvernul a estimat, prin rectificarea bugetară, un deficit de 46 miliarde de lei pentru 2019, echivalent cu circa 9,6 miliarde de euro. Suma aceasta, pe care statul nu o are și trebuie să o împrumute, este cea mai mare, atât în lei, cât și în euro, începând din 2009, anul în care România era nevoită să încheie un acord cu FMI din cauza situației catastrofale a finanțelor țării. În 2019, însă, la nivelul UE, deficitul bugetar pe cash al României va fi depășit doar de Franța (74,3 miliarde euro), Marea Britanie (echivalent 55,5 miliarde euro), Italia (38,8 miliarde euro) și Spania (29 miliarde euro). Acestea sunt, însă, țări ale căror economii depășesc chiar și de zece ori pe cea a României.