Autori

Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.

Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.

România se va retrage din Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE), două bănci de dezvolare care au legătură cu Rusia, în contextul sancțiunilor impuse de UE și alte state Rusiei, prevăd două proiecte de lege inițiate în acest sens de către Ministerul Finanțelor. Ministerul Finanțelor notează riscul de insolvență în cazul ambelor instituții de credit, din cauza retragerii mai multor state membre și a retrogradării ratingurilor, și nu poate evalua un impact financiar în ce privește expunerea României și activitățile celor două bănci. BII avea nevoie în martie de 125 milioane euro și a cerut statelor membre să facă plăți pentru a evita incapacitatea de plată. BII a împrumutat sume importante în lei de pe piața românească, inclusiv printr-o emisiune de obligațiuni listată pe Bursa de Valori București. De asemenea, BII a acordat finanțări importante în România unor companii.

ANAF a scos la concurs un număr de 79 de posturi de execuție, inclusiv posturi de debutanți, pentru aparatul central, dar și alte 130 de posturi pentru DGRFP București. Conform documentelor de mai jos, sunt căutați angajați pentru diverse servicii ale ANAF, printre care Direcția generală juridică, Unitatea de management al informației și Direcția generală de management al riscurilor. La DGRFP București, posturile sunt în principal de inspectori și referenți. De asemenea, urmează să fie anunțate angajări pe 50 de posturi și la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). Președintele ANAF, Lucian Heiuș, a declarat pentru Profit.ro că "spre toamnă" vrea o a doua etapă, cu recrutări pe posturi și la alte regionale, în special la județele în care sunt contribuabili importanți.

CFR Marfă, companie deținută de către Ministerul Transporturilor, va putea da în plată statului active mobile și imobile pentru a stinge creanțe fiscale și bugetare, prevede un proiect de ordonanță de urgență aflat acum pe masa Guvernului. Executivul acordă derogare de la Codul de procedură fiscală pentru a permite recuperarea de la CFR Marfă a unui ajutor de stat de circa 1 miliard de lei (fără dobânzi), așa cum a solicitat Comisia Europeană, dar va permite companiei de stat să achite, prin prevedere specială, și creanțele fiscale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora. Ministerul Transporturilor, inițiatorul proiectului notează că, având în vedere reincriminarea ca faptă penală a reținerii la sursă și nevirării unor contribuții și impozite cu reținere la sursă, CFR Marfă va achita prin operațiunea de dare în plată inclusiv aceste creanțe.