Autori

Datoria publică a României în valoare nominală, calculată conform metodologiei UE, a crescut de la aderare și până la finele anului trecut de 4,6 ori, al doilea cel mai rapid ritm din UE, după Estonia, unde datoria s-a majorat de 5,9 ori în acest interval. Calculată ca procentaj din PIB, așa cum preferă politicienii care se află pe moment la guvernare, nivelul datoriei publice, de 35% din PIB, este printre cele mai reduse din UE, dar mai ridicat comparativ cu Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) și Estonia (9%). În 2008, datoria statului român ca procentaj din PIB a fost de 11,9%.

Inteligența artificială (IA) va avea un impact uriaș asupra economiei globale până în 2030, potrivit unei analize a firmei de consultanță PwC asupra impactului economic al IA. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește perspectivele dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale la nivel local, iar adoptarea rapidă a acestor tehnologii, chiar din faza de pionierat, ar putea fi o șansă pentru reducerea decalajelor față de vestul Europei, consideră consultanții PwC.

Rectificarea bugetară din luna septembrie a acestui an bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor, avertizează Romanian Business Leaders (RBL), una dintre cele mai importante organizații ale mediului de afaceri.

Ministerul Finanțelor a lansat oficial proiectul pentru modificarea legislației insolvenței, operând o serie de modificări față de varianta redactată săptămâna trecută, obținută și prezentată de Profit.ro, cel mai probabil ca efect al criticilor transmise de mediul de afaceri, atât de către avocați, cât și de către practicieni contactați de Profit.ro. Documentul a fost acum avizat și de Ministerul Justitei, condiție necesară pentru a fi adoptat de Guvern. Schimbările importante aduse acum sunt legate de criteriile de ștergere a până la 50% din datoria către stat, introducerea de condiții în care statul poate cesiona creanțe, precum si eliminarea termenului mai scurt în care instanța trebuia să se pronunțe asupra unei cereri de faliment a statului creditor cu peste două treimi, dacă firma în insolvență nu respectă anumite condiții.

Codul Fiscal va fi modificat pentru a permite de anul următor tuturor ONG-urilor și cultelor să primească de la persoanele fizice 3,5% din impozitul pe venit plătit de acestea statului, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, ONG-urile care furnizează servicii sociale pot primi 3,5% din impozitul pe venit datorat statului de contribuabili pentru salarii și pensii, iar restul doar 2%.

Ministerul Justiției blochează proiectul de modificare a legislației insolvenței, prezentat de Profit.ro aici, și proiectele de legislație pentru Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare, a acuzat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, adăugând, că, în opinia sa, comportamentul oficialilor de la Ministerul Justiției reprezintă „o încercare de fugă de asumare a unor decizii”. Dacă în cazul proiectului de modificare a legislației insolvenței, Ministerul Justiției evită să acorde un aviz, în ce privește Fondul Suveran a blocat proiectul transmițând un volum foarte mare de informații.

ANAF va trimite până la 15 noiembrie deciziile de impunere pentru ultimii 5 ani, care centralizează în cazul fiecărei persoane restanțele către stat pentru acest interval. Termenul limită pentru plată va fi luna martie, la fel ca în cazul celor care au depus Declarația Unică, dar dacă persoanele cu datorii vor plăti până la finele lunii decembrie, vor primi o reducere al cărei nivel nu a fost stabilit încă, dar va fi de cel puțin 10% din valoarea datoriilor, a anunțat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Ministerul Finanțelor are în vedere elaborarea, împreună cu Ministerul Justiției și Oficiul Național al Registrului Comerțului, de măsuri prin care să soluționeze situația firmelor care nu-și respectă obligațiile legale, cum ar fi depunerea declarațiilor fiscale sau condițiile privind capitalul social, precum și a celor care încalcă principiile de piață, adică, de exemplu, înregistrează anual pierderi sau folosesc abuziv prevederile privind insolvența, potrivit informațiilor Profit.ro.

Proiectul Guvernului cu noile reguli de insolvență, obținut și prezentat recent de Profit.ro, aduce, în general, condiții mai aspre pentru firmele care recurg la această procedură, dar deschide pentru companiile de stat cu datorii la buget posibilitatea ștergerii restanțelor în proporție destul de mare, de până la 50%. Printre firmele în insolvență și cu datorii la bugetul statului sunt și companii precum ELCEN și RADET, dar și foarte multe societăți importante controlate de stat cu datorii considerabile la buget, care însă nu au intrat, încă, în insolvență. “Pare făcut cu dedicație pentru firmele de stat.”

Guvernul a finalizat documentul prin care va schimba regulile de insolvență pentru firme, cu modificări ample, pornind de la impunerea unui prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii, dacă cererea este formulată chiar de debitor, și condiții impuse practicienilor până la antrenarea răspunderii patrimoniale și intrarea în faliment. INTEGRAL documentele obținute de Profit.ro.