Autori

Deprecierea recentă a leului nu reprezintă o surpriză, moneda românească fiind supraevaluată, arată o analiză a băncii britanice HSBC, care avertizează că leul ar putea scădea în continuare. Este necesară o rezolvare a crizei politice, care pune presiune pe rezervele valutare ale BNR.

Economiștii băncilor prezente în România pun mișcarea abruptă a cursului în ședința de tranzacționare de ieri, când a atins noi maxime istorice în piața interbancară, pe seama incertitudinilor politice, după eșecul învestirii cabinetului Mureșan și înaintea evaluării S&P. România s-ar putea confrunta cu noi presiuni de depreciere a leului și de creștere a randamentelor, dacă va pierde ratingul investment grade, deși scenariul de bază al analiștilor este că acesta va fi menținut.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va crește din nou începând cu 1 ianuarie 2027, ca urmare a evoluțiilor din al treilea trimestru din acest an. Dobânzile interbancare au crescut mai ales în septembrie, în condițiile restrângerii lichidității și ale presiunilor pe cursul de schimb.

Cursul valutar a urcat cu peste 1% joi pe piața interbancară, depășind pragul de 5,36 lei/euro, un nou maxim istoric, în creștere semnificativă față de fixingul de la ora 13. Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele la licitația de titluri de stat, considerând prea ridicate costurile de împrumut.

Rezervele valutare la Banca Națională a României au coborât la circa 60 de miliarde de euro la finele lunii septembrie, de la 64,87 miliarde de euro în luna precedentă. Doar o parte din scădere este explicată de ieșirile pentru plata datoriei în valută. În același timp, creșterea ratelor interbancare sugerează o scădere a lichidității, deci posibile intervenții valutare pentru proptirea leului.

Stocul investițiilor străine directe a urcat în 2025 cu 7,9 miliarde de euro, la 134,8 miliarde de euro. Veniturile nete ale acționarilor străini au urcat la 11,5 miliarde de euro, circa o treime din profituri fiind reinvestite. Începând cu 2015, acționarii firmelor străine au cumulat venituri nete totale de 91,3 miliarde de euro, o parte importantă reîntorcându-se însă în filialele românești. Germania continuă să fie principala țară de origine a investitorilor, urmată de Austria, Franța, SUA și Italia.

Rata medie la tranzacțiile interbancare a crescut timp de trei ședințe la rând și a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni. Ratele ROBOR au urcat și ele, mai ales pe scadențele scurte, relevă datele Profit.ro. Randamentele titlurilor de stat pe termen scurt și mediu au urcat la noi maxime ale ultimului an, pe fondul incertitudinilor politice și al celor legate de revizuirea ratingului de credit de către Standard & Poor's.

Indicele ESI care măsoară încrederea managerilor firmelor și populației în situația actuală a economiei și perspectivele acesteia a scăzut ușor în septembrie, în linie cu evoluțiile europene. Indicii industriei și serviciilor au scăzut, au crescut în schimb cei din construcții și retail, și s-a îmbunătățit foarte ușor moralul consumatorilor. Este a 17-a lună la rând când ESI este în teritoriul de recesiune, conform datelor Profit.ro. Vestea bună este că datele pe ansamblul celui de-al treilea trimestru sugerează o accelerare a economiei.

Ministrul interimar al Finanțelor spune că România va sta 10 ani în procedura de deficit excesiv, începută în 2020 și preconizată să se încheie în 2031, perioadă în care guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB. El a respins ideile potrivit cărora am putea lua o pauză de la consolidarea fiscală, pe de o parte pentru că agențiile de rating ne pot penaliza oricând, pe de altă parte pentru că reducerea deficitului este un pas obligatoriu în procesul de aderare la zona euro.

Decizia Consiliului Concurenței din ancheta ROBOR poate duce la o schimbare majoră în piața interbancară. Băncile au termen de 60 de zile să vină cu propuneri pentru un nou plan privind modul în care sunt făcute cotațiile ROBOR, decizie care generează incertitudini în cadrul băncilor. Totodată, Concurența dorește ca economiștii băncilor să nu mai facă prognoze, pentru că acestea ar da semnale în piață.