Autori

Banca Națională a României este așteptată de analiști să țină nemodificată rata cheie la ședința de politică monetară de miercuri, 8 iulie, în condițiile unei inflații ridicate, dar și a unei economii slabe, aflate în deficit de cerere.

Rata creditelor neperformante a crescut accelerat în rândul firmelor din agricultură, utilități și comerț, arată datele de la Banca Națională a României. O creștere semnificativă la nivelul economiei se înregistrează în ultimul an în rândul corporațiilor, a căror disciplină la plată s-a deteriorat aproape de nivelul firmelor medii.

Incertitudinile globale, de tipul conflictului din Orientul Mijlociu, și dezechilibrele macroeconomice interne legate de creșterea economică modestă și deficitul bugetar ridicat sunt riscuri sistemice severe, potrivit celui mai recent raport privind stabilitatea financiară publicat de Banca Națională a României. Deteriorarea indicatorilor firmelor, cu posibile efecte asupra rambursării creditelor la bănci și riscurile la adresa securității cibernetice sunt văzute ca riscuri moderate de către BNR, dar cu perspective de acutizare.

Banca italiană UniCredit Bank a redus din nou prognoza de creștere economică a României pentru acest an, care ar urma să fie de departe cea mai slabă din regiune, în contextul consolidării fiscale. Leul este așteptat să se deprecieze anul viitor.

Ponderea firmelor care constată o deteriorare a mediului economic, precum și a propriei situații economice este în creștere semnificativă, arată un sondaj al Băncii Naționale a României, realizat pe un eșantion ridicat de firme. Cele mai presante probleme ale firmelor vin din creșterea costurilor de funcționare, din fiscalitate și reglementare, precum și din lipsa cererii. Companiile din comerț și industrie reclamă cele mai mari scăderi de vânzări și profituri.

Indicele de încredere în economia românească s-a contractat sever în iunie și a ajuns la cea mai redusă valoare de după primul lockdown din pandemia COVID-19. Toate sectoarele sunt în scădere, însă cea mai mare contracție a înregistrat-o sectorul serviciilor, ajuns la un nivel similar celui din vara lui 2020.

Guvernele au supraestimat veniturile și, mai ales, au subestimat cheltuielile, evoluție ce a dus la creșterea puternică a deficitului bugetar în ultimii ani, care a atins un nivel record în UE în 2024. Măsurile adoptate recent ar putea împinge deficitul bugetar sub ținta asumată în acest an de guvern, dar efortul de refacere a echilibrelor macro trebuie să fie unul de durată, potrivit unui raport al BNR analizat de Profit.ro.

Sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR nu înseamnă că fiecare client al băncilor are bani de primit, fiind nevoie de dovedirea separată a faptei și prejudiciului - „oamenilor li se vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine”, atenționează Georgiana Murgulescu, director executiv pentru relații juridice și instituționale la Federația Patronală FinBan. Mai mult, Concurența trebuie să ofere decizia motivată și să răspundă la o întrebare cheie: cât ar fi trebuit să fie ROBOR?

Băncile susțin că au invitat Consiliul Concurenței în dealing room, să vadă cum se desfășoară o ședință de tranzacționare și să înțeleagă procesul. Ele cer transparență în privința modului în care s-a votat în Plen amenda istorică de 710 milioane de euro în investigația ROBOR și acuză: „concluziile par dictate anul acesta de președintele Bogdan Chirițoiu care pare a fi transformat acțiunea într-o luptă personală”.

Ratele interbancare stau practic pe loc în ultimele trimestre, în condițiile menținerii dobânzilor Băncii Naționale a României și a unui excedent de lichiditate în piața interbancară. Scăderea dobânzilor s-a tot amânat, ca urmare a inflației ridicate, astfel că primele scăderi de dobânzi ar putea veni cel mai devreme în toamna lui 2027, dacă nu vor apărea alte turbulențe până atunci.