Autori

Ajustarea deficitului foarte ridicat trebuie să se facă cu măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, spune Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului fiscal. România se detașează în clasamentul european al cheltuielilor publice în câteva zone, cum ar fi ordinea publică sau achizițiile în sănătate. Pe de altă parte, percepția că românii ar plăti taxe mari, cel puțin în comparație cu restul Europei, nu se susține cu cifre, ci se întemeiază pe percepția oamenilor, nemulțumiți de serviciile primite.

Guvernanții români nu au respectat regulile de prudență fiscal în ultimii 35 de ani și au normalizat discursul traiului peste posibilități, spune Valentin Lazea, economistul șef al BNR. Deficitele mari au devenit o țintă, nu un caz atipic, teoria “wage led growth” a dus la inflație și deficit extern, iar pensiile au fost majorate discreționar, totul finanțat cu împrumuturi.

Industria prelucrătoare din România și-a continuat contracția în luna mai, pe fondul scăderii numărului de comenzi, arată indicele BCR PMI. Pe de altă parte, ritmul contracției s-a ameliorat pentru a doua lună la rând.

Economiștii ING România consideră un scenariu fezabil de restabilire a încrederii piețelor financiare în corecția fiscală acela în care cheltuielile sunt ținute în frâu, colectarea crește, dar „în cele din urmă” cresc și niște impozite.

Banca Națională a României a oferit băncilor 7,5 miliarde de lei într-un împrumut de tip repo pe o săptămână. Suma aproape s-a înjumătățit față de cea luată de bănci săptămâna trecută, dar banca centrală continuă să furnizeze lichiditate sectorului bancar, pentru a duce dobânzile mai jos.