Autori

Firmele de construcții beneficiază de facilități fiscale începând cu 2019, adoptate prin celebra OUG 114/2018, după o înțelegere între PSD și patronate.

Investitorii au suprasubscris emisiunea de obligațiuni pe 90 de luni a Ministerului de Finanțe, care a reușit să ia din piață de mai bine de două ori decât și-a propus, dar la dobânzi din ce în ce mai mari.

Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.

Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.

OTP Bank România a încheiat primele șase luni cu un profit net consolidat de 27 de milioane de lei, o creștere de aproape jumătate față de aceeași perioadă din anul trecut, după eliberarea de provizioane. Creditele performante au crescut cu 16%.

Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în iulie de la 3,9% în iunie, ca urmare a scumpirii abrupte a gazelor naturale, electricității și combustibililor.

Scumpirea energiei dă mari bătăi de cap Băncii Naționale a României, care și-a modificat puternic în sus prognoza de inflație pentru a treia oară în acest an, mai ales ca urmare a creșterii prețurilor la electricitate, gaze naturale și a carburanți. O parte din scumpirea curentului vine din creșterea prețurilor pentru certificatele pentru emisia de dioxid de carbon, ca urmare a politicilor la nivelul Uniunii Europene, arată banca centrală. Proiectele de energie verde anunțate ar putea aduce, însă, un boom de investiții similar celui din perioada 2009-2014.

Ministerul Finanțelor a primit o ofertă foarte slabă pentru titlurile scadente în octombrie 2034 și începe săptămâna cu o licitație ratată.

Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu indică creșterile de prețuri din energie drept principale responsabile pentru estimarea mai ridicată și admite că cifrele nu arată “chiar frumos”.