Autori

Banca centrală a primit anul trecut 40 de notificări privind incidente operaționale și de securitate majore în legătură cu serviciile de plată. Au fost cazuri în care sistarea serviciilor de plată a afectat până la 147.000 de utilizatori.

Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.

Băncile au accelerat creditarea în 2021 și au generat volume substanțial mai mari nu doar în comparație cu anul 2020 afectat de pandemie, dar și față de anii anteriori. Creditele noi în lei acordate în ianuarie-mai au fost cu 46% mai sus decât în 2020, în timp ce împrumuturile în euro au crescut cu un sfert.

Un nou an de creștere a veniturilor pentru conducerea Băncii Naționale a României. Au crescut salariile primite de la bancă, dar și veniturile din pensii. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu încasează de la stat mai mulți bani decât guvernatorul Mugur Isărescu, urmare a pensiei speciale de fost parlamentar.

Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.

Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.

Plățile cu cardul la comercianți au scăzut în primele trimestre din anul trecut, în contextul stării de urgență, dar au accelerat în a doua parte a lui 2020. O creștere remarcabilă au înregistrat plățile online, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate au scăzut atât ca număr cât și ca volum.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 648 de milioane de lei din piața internă la dobânzi în creștere și sub prospectele anunțate. Executivul a avut mai mult succes miercuri, când a luat 3,5 miliarde de euro din piețele externe.

Dobânzile la creditele noi pentru firme și cele pentru locuințe au scăzut în mai pentru a doua lună la rând, în timp ce ratele la împrumuturile de consum au crescut. Au scăzut din nou și dobânzile plătite la depozite, în timp ce inflația a crescut din nou și a ieșit din ținta BNR.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală nu se pune împotriva mersului pieței și arată că există o depreciere pe care o acceptă și care vine din deficitul de cont curent și din inflația mai mare decât în Uniunea Europeană.