Autori

Guvernatorul spune că BNR nu este alarmată de creșterea inflației, dar că stă cu “arma la picior”, în condițiile unui mediu inflaționist la nivel mondial, care în regiunea noastră a generat deja primele măsuri de întărire a politicii monetare. Isărescu vorbește despre importanța “timingului”, în revenirea la normalitate, adică la dobânzi real pozitive, dar nu oferă un calendar privind creșterea ratelor. Primele măsuri au fost deja luate, prin sterilizarea lichidității în exces din piața monetară, dar când vine vorba de dobânzile la creditele populației, Isărescu spune că banca centrală nu se va grăbi să le crească puternic în sus.

Guvernatorul BNR spune că nu este îngrijorat de faptul că datoria publică a depășit 50% din produsul intern brut, față de 35% cât era în 2019, pentru că acest lucru s-a întâmplat peste tot ca urmare a pandemiei. Isărescu spune că datoria ar trebui să fie redusă treptat ulterior, pe măsură ce scade deficitul bugetar, și că este nevoie de o disciplină la nivelul cheltuielilor și de evitarea excepțiilor fiscale.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că atât la nivel european cât și în România ar putea fi retrasă restricția băncilor de a plăti dividende acționarilor, în condițiile în care situația economică s-a îmbunătățit față de anul trecut.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Popa spune, la emisiunea Profit Live, că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce în cazul BNR atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.

Poate fi ultimul segment al ciclului de reducere a dobânzilor reaprins anul trecut de Banca Națională, în contextul pandemiei. Cu cât va scădea rata la credite bancare.

Rezervele valutare la Banca Națională a României au scăzut în iunie cu 739 de milioane de euro față de mai la 36,83 miliarde de euro.

Intervențiile valutare ale băncii centrale i-au adus din nou profit anul trecut, în timp ce randamentele din rezerva valutară au rămas subunitare. Banca centrală a mizat anul trecut mai mult pe dolar – unde am avut și cea mai mare scădere a randamentelor și un program record de relaxare cantitativă, în timp ce moneda americană s-a depreciat.

Încrederea în economie a scăzut ușor în iunie, după ce în mai ajunsese la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei. Toate sectoarele, cu excepția serviciilor, au înregistrat o contracție în iunie, dar economia este așteptată să fi rămas în expansiune în trimestrul al doilea.

Anul trecut a adus un avans de peste 13% al activelor bancare, mai mare decât în precedenții ani. Evoluția vine, însă, mai ales pe fondul creditării statului, care a încheiat anul trecut cu un deficit record de peste 9% din PIB. Afacerile unor bănci aproape au stagnat anul trecut în termeni de volum, în timp ce altele și-au mărit considerabil bilanțul și au modificat top 10. Pentru prima oară de la privatizarea marilor bănci de stat sunt din nou trei bănci cu capital românesc în top 10, dintre care două sunt de stat.

Banca Națională a României vine cu precizări suplimentare după ce guvernatorul Mugur Isărescu a cerut o excepție pentru conducerea băncii centrale de la noua lege care prevede interzicerea cumulului pensiei cu salariul. BNR arată că se încalcă independența băncii centrale prin faptul că sunt stabilite noi criterii pentru eliberarea din funcție a membrilor Consiliului de Administrație, ceea ce ar putea aduce o acțiune de infringement contra României.