Autori

Băncile din Europa au un nivel al record al capitalului ce le-ar permite, în ansamblu, să facă față și unei crize prelungite până în 2023 de epidemia de coronavirus, arată rezultatele celor mai recente teste de stres. Cea mai veche bancă din lume ar ajunge la capitaluri negative, în timp ce băncile italiene, dar și alte grupuri importante din alte țări arată rezultate mai slabe. Dintre marile grupuri prezente în România, Société Générale ar avea cele mai slabe rezultate, în timp ce OTP și ING ar avea cea mai ridicată rată a capitalurilor.

Banca centrală a Ungariei a majorat dobânda cheie cu 0,3 puncte procentuale la 1,2%, foarte aproape de nivelul la care este dobânda cheie a Băncii Naționale a României. Mișcarea Ungariei, care a surprins piața, vine pe fondul creșterii accelerate a inflației.

CEC Bank raportează o creștere accelerată a interesului pentru produsele bancare online, în contextul pandemiei. Banca cu capital de stat și-a relansat site-ul în colaborare cu o firmă IT din Târgu Mureș.

Titlurile scadente în februarie 2025 scoase la licitație luni de Ministerul Finanțelor n-au stârnit mult interes în piață. Toate ofertele au fost respinse din cauza randamentelor prea mari cerute.

Creditarea populației a luat viteză în iunie, pe fondul revenirii consumului și a accelerării cereri de împrumuturi ipotecare. Împrumuturile pentru firme au înregistrat o nouă lună cu creștere consistentă și au ajuns la cel mai ridicat ritm de după primăvara lui 2009.

Banca centrală a primit anul trecut 40 de notificări privind incidente operaționale și de securitate majore în legătură cu serviciile de plată. Au fost cazuri în care sistarea serviciilor de plată a afectat până la 147.000 de utilizatori.

Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.

Băncile au accelerat creditarea în 2021 și au generat volume substanțial mai mari nu doar în comparație cu anul 2020 afectat de pandemie, dar și față de anii anteriori. Creditele noi în lei acordate în ianuarie-mai au fost cu 46% mai sus decât în 2020, în timp ce împrumuturile în euro au crescut cu un sfert.

Un nou an de creștere a veniturilor pentru conducerea Băncii Naționale a României. Au crescut salariile primite de la bancă, dar și veniturile din pensii. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu încasează de la stat mai mulți bani decât guvernatorul Mugur Isărescu, urmare a pensiei speciale de fost parlamentar.

Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.