Autori

SUA, Marea Britanie, Franța și alte șase țări au cerut, vineri, o reuniune a Consiliului de Securitate pe tema drepturilor omului în Coreea de Nord, au anunțat surse diplomatice, citate de AFP.

Paisprezece județe sunt sâmbătă sub cod galben de ninsori și viscol în zonele montane. Încă de vineri seară, în majoritatea zonelor țării și-au făcut apariția precipitațiile însoțite de vânt puternic.

Banca Națională a României repune în discuție calendarul de trecere la euro, după ce ținta 2019, stabilită în urmă cu trei ani, a fost ratată. Banca centrală va propune Guvernului și Parlamentului o foaie de parcurs cu angajamentele pe care România trebuie să le adopte pentru a accelera convergența nominală și reală cu criteriile monedei unice.

Banca Națională a României va creștere remunerațiile brute ale salariaților, astfel încât cele nete să nu fie afectate de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, ca urmare a modificărilor la Codul fiscal, au declarat, pentru Profit.ro, surse din mediul bancar.

Curtea de Apel Oradea a respins apelul depus de 68 de debitori într-un dosar în care au solicitat rambursarea creditelor în franci elvețieni contractate la Banca Românească la cursul de la data acordării leului, la aproximativ jumătate față de valoarea de azi. Clienții băncii au pierdut pe fond, iar instanța de apel a cerut o opinie de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind interpretarea legislației europene în privința contractelor în valută.

Radu Ghețea, președintele CEC Bank, spune că este îngrijorat de perspectiva creșterii dobânzilor interbancare, cu efecte asupra gradului de îndatorare a clienților persoane fizice, în condițiile în care dobânzile variabile sunt calculate în funcție de indicatori de piață, precum ROBOR. Ghețea crede că sistemul cu dobândă de referință a băncii – prime rate – este preferabil celui actual, volatil, și că ar trebui discutată revenirea la acesta pentru persoanele fizice.

Banca Națională a României a intrat în piața instituțiilor financiare nebancare (IFN) și a crescut cerințele de capital pentru cele care dau credite cu dobânzi efective ridicate și le obligă la un regim de raportare similar cu cel al băncilor. Banca centrală susține că mișcarea e una de natură să responsabilizeze firmele de credit, în condițiile în care există o problemă acută în rândul persoanelor cu venituri reduse, care apelează la astfel de împrumuturi, care în trecut a dus la apariția unor legi precum darea în plată și înghețarea cursului la creditele în franci elvețieni, care au vizat, însă, mai mult băncile. În timp ce unii reprezentanți ai IFN sunt de acord cu cerințele BNR, alții le contestă și spun că vor duce mai mulți români în brațele cămătarilor.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, susține că România trebuie să renunțe la cota unică de impozitare și să treacă la un sistem de taxare progresiv pe venitul global, cu cote moderate, care să aducă mai multe resurse la bugetul de stat. Fost ministru în guverne ale PSD, Georgescu susține că impozitul de 16% a redus birocrația, dar a crescut corupția și evaziunea fiscală, ca urmare a renunțării la globalizarea veniturilor.

Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind comparabilitatea comisioanelor și a conturilor de plăți, într-o formă în care anumiți români nu vor mai plăti comisioane pentru cele mai multe operațiuni și servicii bancare legate de conturi. De asemenea, și restul consumatorilor beneficiază de “comisioane rezonabile” sau gratuități atunci când își deschid un cont de bază.

Guvernul ar trebui să retragă stimulul fiscal și să reducă deficitul bugetar, în condițiile în care economia crește peste potențial și există riscul aprinderii inflației și al dezechilibrării poziției externe a țării, a declarat, într-o discuție cu Profit.ro, Emil Stavrev, director adjunct al Departamentului European al FMI, responsabil cu economiile emergente. Sfaturile transmise Bucureștiului, legate inclusiv de schimbarea Codului penal.