Autori

Rezerva Federală americană a aprobat o creștere rară a ratei dobânzii de jumătate de punct procentual, decizie anticipată de piață, și a anunțat planuri de a-și restrânge portofoliul de active de 9 trilioane de dolari începând de luna viitoare. Cele două măsuri vizează reducerea inflației, care a urcat la un maxim al ultimelor patru decenii.

Proiectul de OUG care va obliga băncile să amâne plata ratelor la credite, în contextul actual de creștere a prețurilor prevede o suspendare pe cel mult 12 luni, pentru împrumuturile luate până pe 31 martie, de care pot beneficia toate persoanele fizice care declară pe proprie răspundere că și-au văzut cheltuielile medii lunare majorate cu 25% în ultimele 3 luni, din cauza scumpirilor, cu condiția să nu fie în insolvență, să nu aibă restanțe în ultimele 6 luni și să nu fi beneficiat de alte restructurări de credite în ultimele 3 luni. În cazul firmelor, beneficiare pot fi cele cărora le-au scăzut rezultatele medii lunare cu 25% în ultimele 3 luni, comparativ cu anul anterior, metodologia de calcul urmând a fi aprobată ulterior prin norme de către MFP. Nu se pot amâna rate la carduri de credit, overdrafturi sau alte facilități revolving.

După mai multe întâlniri dintre reprezentanții băncilor și Ministerul Finanțelor pe tema unui nou moratoriu al ratelor la credite, în care bancherii au arătat în mod repetat că e imposibilă aplicarea în contextul actual, fără un acord EBA pentru scutirea de provizioane, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat astăzi public că în discuțiile cu băncile s-a ajuns la "un acord", chiar la "un consens", urmând ca lideri coaliției să prezinte luni propunerea. Declarația a provocat stupoare în comunitatea bancară, care nu a văzut un draft asumat oficial, cu eventuale modificări, și nici nu a transmis până acum că vede posibilă aplicarea. O nouă întâlnire este în discuție pentru mâine.

România are unul dintre cele mai mari niveluri de fiscalizare a muncii dintre statele europene și o reducere este de dorit, găsind, însă, și acele măsuri care să mențină echilibrul bugetar, foarte important într-o perioadă ca aceasta, spune Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Sistemul de procesare a aplicațiilor turiștilor care au dorit să meargă în Thailanda a fost piratat. Hackerii au obținut cel puțin adresele de email ale turiștilor, cărora le trimit mesaje în numele Guvernului, cu solicitări de a transmite mai multe date personale, sub pretextul că este necesară corectarea unor erori.

British American Tobacco PLC, producătorul brandurilor de țigări Kent, Duhill și Lucky Strike, a anunțat vineri că deținerea afacerii sale în Rusia nu mai este sustenabilă în mediul actual și și-a redus indicațiile de creștere a veniturilor pentru anul curent. Rusia și Ucraina asigurau 3% din veiturile grupului, ale cărui acțiuni au scăzut cu 1,6% după anunț.

Mai multe organizații, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum, Comunitatea Declic, Factual.ro, MediaSind, precum și câțiva jurnaliști, semnează o petiție în care avertizează Guvernul că este inacceptabilă inițiativa creării unei platforme menite a combate propaganda rusă, identificând markeri ce ar include în sfera dezinformării texte ce semnalează fapte de corupție sau incompetență ale autorităților.

“Pentru că am evaluat greșit această posibilă colaborare și pentru că observăm că, în acest moment, participarea noastră nu ar face decât să amplifice neîncrederea la nivelul societății, vom înceta orice comunicare cu entitățile implicate în această platformă”, a anunțat organizația ActiveWatch.

Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina. Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză.

La fel ca la începutul pandemiei, în 2020, românii încearcă să se protejeze de efectele unei crize generate în contextul războiului din Ucraina cumpărând valută cash, pentru a avea o rezervă în caz de urgență. Volumele de vânzări pentru euro au crescut la toate casele de schimb, unde un euro nu mai poate fi cumpărat sub 5 lei, mult peste cursul comunicat de BNR, de 4,9489 lei, iar preocuparea pentru achiziția de valută se vede și în Google Trends, unde în topul căutărilor făcute în România au crescut puternic în ultimele zile, în special în nordul țării, la granița cu Ucraina, cele pentru “curs valutar”. Președintele ARB, Bogdan Neacșu, spune că situația este una de conjunctură și nu există cu adevărat o “criză de euro”.