
Casa de brokeraj pe piața de capital listată la bursă BRK Financial Group, una dintre cele mai active din România, cu venituri totale consolidate de aproape 28 milioane lei anul trecut, intră pe piața energiei electrice prin înființarea unei firme de profil.
Printre altele, ordonanța stabilește plafoane de prețuri finale pentru consumatorii casnici și noncasnici, generalizează supraimpozitarea veniturilor producătorilor de energie electrică și impune producătorilor români de gaze naturale prețuri reglementate de vânzare a producției interne destinate populației și centralelor de energie termică ce produc pentru sistemele centralizate de încălzire, scutindu-i totodată de impozitul pe veniturile suplimentare pentru cantitățile livrate acestor consumatori la prețuri fixe.
Grupul italian de energie și utilități Enel a raportat scăderea cu 50% în 2021 a profitului operațional EBITDA înregistrat de operațiunile sale din România, unde este unul dintre cei mai mari jucători din distribuția, furnizarea și producția de energie electrică, precum și în domeniul serviciilor energetice, de la 310 la 153 milioane euro, în principal ca urmare a trecerii pe pierdere a activității de furnizare de electricitate și gaze.
Consumatorii casnici de gaze naturale vor plăti de la 1 aprilie 2022 și până la 31 martie 2023 un preț final cu toate tarifele și taxele incluse de cel mult 0,31 lei/kWh, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență privind schema de sprijin din energie, noutatea fiind că prețul plafonat va fi aplicat fără limită de consum.
Toți producătorii de energie electrică, nu doar cei ce produc din surse ne-fosile, ca în prezent, vor fi supraimpozitați cu 80% pe veniturile suplimentare constând în diferența pozitivă dintre prețul mediu lunar efectiv de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh, înmulțită cu cantitățile lunare vândute, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență cu măsuri de ținere sub control a prețurilor la energie și gaze care se vor aplica începând cu 1 aprilie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare.
Guvernul intenționează să oblige producătorii de gaze naturale din România, inclusiv pe cei care încă nu au început să producă în perimetrele offshore din Marea Neagră pe care le au în concesiune, să-și vândă producția la prețuri fixe furnizorilor consumatorilor casnici și centralelor de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire pentru populație, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență cu măsuri de ținere sub control a prețurilor la energie și gaze care se vor aplica începând cu 1 aprilie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare.
Senatorul UDMR Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a declarat la o conferință organizată de Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) că programul Green Deal al Uniunii Europene, de decarbonare masivă a producției de energie electrică a continentului, deși pozitiv în sine, a fost dus "în extreme", ceea ce pune în pericol securitatea energetică europeană, lucru de care au devenit conștiente și cele mai importante state din UE.
Până acum, între Republica Moldova și România nu aveau loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone occidentale ENTSO-E, iar cel basarabean era inclus, până de curând, în zona ex-sovietică, fiind sincronizat cu cele din Rusia și Belarus, alături de sistemul ucrainean.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare și mai rentabil producător de energie electrică din România, estimează pentru anul în curs un profit brut (înainte de plata impozitului pe profit) de 3,65 miliarde lei și unul net de puțin peste 2,9 miliarde lei, la venituri din exploatare de 7,04 miliarde lei și venituri din producția vândută de 6,65 miliarde lei, potrivit proiectului de buget al companiei pe 2022.
Centrala Electrică și de Termoficare (CET) Galați, cu putere instalată de 375 MW, nu mai funcționează oficial din 2021. Grupurile pe gaze ale centralei, care a alimentat sistemul centralizat de încălzire al Galațiului, dar și platforma industrială a fostului combinat siderurgic Sidex (în prezent Liberty), au început să fie puse în funcțiune începând cu anul 1969.
Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la newsletter:
| 1 EUR | 5.0839 | -0.0007 | -0.01 % |
| 1 USD | 4.3783 | -0.0165 | -0.38 % |
| 1 GBP | 5.7585 | -0.0096 | -0.17 % |
| 1 CHF | 5.5032 | +0.0060 | +0.11 % |
Curs BNR oferit de cursvalutar.ro