Autori

Băncile sunt bine capitalizate și ar face față unei eventuale crize economice, spune Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania. Dar pentru că clienții ar avea de suferit într-o recesiune, băncile ar putea fi din nou considerate inamici, așa cum s-a întâmplat în precedenta criză.

Statul român a orientat cheltuielile către consum și mai puțin către investiții în ultimii ani, ceea ce a dus la o creștere a deficitului extern, peste un deficit bugetar. Cele două sunt îngrijorătoare, avertizează economistul Nouriel Roubini, care spune că România trebuie să ia măsuri pentru echilibrarea fiscală. Pe de altă parte, Roubini spune că nu vede riscul unei crize în România și remarcă “democrația vie” și potențialul capitalului uman.

Creșterea protecționismului în America riscă să genereze un proces de deglobalizare, de scădere a comerțului și investițiilor internaționale și chiar un război rece între cele mai mari două economii mondiale, avertizează economistul Nouriel Roubini.

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.

Profitul net al OTP Bank România a crescut cu 14% la 79 de milioane de lei la finele lunii septembrie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi și al scăderii costurilor cu impozitul pe venit. Banca raportează și o creștere de peste o cincime a volumului de credite, dar și un volum mai mare de împrumuturi neperformante.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că nu se va ajunge în niciun caz la un deficit bugetar de 6% din PIB în 2021, așa cum arată prognozele Comisiei Europene, și că în primă fază trebuie liniștiți cei care cer o reducere a impozitării în perioada următoare, după care trebuie luate măsuri astfel încât să nu fie bruscată economia.

Banca Națională a României a redus de la 4,2% la 3,8% prognoza privind inflația la finele lunii decembrie 2019 și de la 3,4% la 3,1% prognoza pentru anul 2020, pe fondul scăderii prețului legumelor, petrolului și gazelor din ultima perioadă. Guvernatorul spune că inflația ar putea veni chiar mai aproape de ținta de maximum 3,5% în acest an dacă petrolul va continua să se ieftinească.

Banca Națională a României estimează că inflația se va menține peste ținta de maximum 3,5% la finele acestui an, dar rata anuală va fi mai mică decât estima anterior. Inflația ar urma să intre în țintă și să se mențină acolo, la un nivel mai mic decât cel din prognoza anterioară. Pe de altă parte, principalele riscuri vin din politica fiscală într-o perioadă electorală, încetinirea economiei zonei euro și războiul comercial.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe puncte din proiectul pentru modificarea Legii privind darea în plată. Definirea impreviziunii în funcție de devalorizarea monedei, creșterea gradului de îndatorare și vânzarea silită a imobilului ipotecat nu este constituțională, a decis Curtea.