Autori

Președintele Consiliului Fiscal spune că România nu va putea închide bugetul cu un deficit mai mic de 3% din produsul intern brut în acest an și avertizează că menținerea calendarului de creștere a pensiilor va duce la un deficit de 4% din PIB anul următor, 5,7% în 2021 și 7% în 2022, caz în care România ar intra în procedura de deficit excesiv și ratingul de țară ar fi afectat. “Este un scenariu moderat optimist. Doamne ferește să ai o recesiune autentică!”.

Indicatorii financiari arată că există o probabilitate ridicată că ne apropiem de o recesiune la fel de adâncă precum cea din 2008, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. “Dacă va avea loc rău ceva în SUA, este imposibil să nu ne atingă și pe noi”, consideră economistul, care arată și că situația bugetului din România va ajunge în acest an mai proastă decât cea din 2008 la capitolul cheltuieli rigide.

Cetățenii cu credite trăiau liniștiți până în toamna lui 2017, când un aparent episod singular, un eveniment de piață, din “factori exogeni”, avea să le crească ratele cu circa o cincime. Deponenții, care finanțează sistemul, au avut neplăcerea să ia și mai puțin în termeni reali din economisiri. De câștigat au câștigat băncile, care au luat o marjă mai mare fără să facă nimic. Apoi a venit guvernarea PSD să ceară mai mult din profitul băncilor la buget.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 525 de milioane de lei pe piața internă cu scadența în septembrie 2023. Cererea din partea investitorilor a fost ridicată, dar dobânzile sunt în creștere față de jumătatea lunii.

Banca Transilvania plasează în Promenada Mall din București primul bancomat de la care clienții vor putea retrage cash exclusiv prin tehnologia contactless, cu cardul contactless, telefonul sau accesorii de plată.

Senatorul Daniel Zamfir, alături de mai mulți colegi din grupul PSD în care s-a înscris, a depus patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută. Proiectele reiau, în mare, prevederile din alte patru inițiative depuse în această toamnă și care așteaptă avizele.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

Vista Bank a investit 3 milioane de euro într-un nou sistem de internet și mobile banking și lansează noi produse de cont curent și economisire, cu dobânzi de până la 4,2%. Directorul executiv al Vista spune că banca se poziționează pe atragerea de clienți cu venituri și economisiri peste medie și că țintește o cotă de piață după active de 1%, adică o dublare a portofoliului.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal atacă de departe elefantul din cameră: creșterea enormă prevăzută în legislație a punctului de pensie în 2020 și 2021, care ar urma să ducă deficitul bugetar la un nivel excesiv. Programul menționează că vrea să reducă deficitul la bugetul pensiilor, că nivelul pensiei urmează să fie stabilit în funcție de contributivitate și să fie luate măsuri “astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung”, dar și că va fi evaluată introducerea unui sistem facultativ de pensii ocupaționale. Totodată, programul prevede reversarea modificărilor aduse la Pilonul 2 de Guvernul PSD.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.