Autori

Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate a PNL și USR cu privire la proiectele de lege adoptate de majoritatea PSD/ALDE în Parlament, la inițiativa senatorului Daniel Zamfir. Legile care vizează plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de către recuperatorii de creanțe sunt, astfel, neconstituționale și nu vor intra în vigoare.

Bulgarii de la iCredit, una dintre instituțiile financiare nebancare mari de piața creditelor de consum, au angajat-o pe Dimana Vlaeva în poziția de director executiv, care pleacă astfel de la DCA România, companie specializată în recuperarea de creanțe. Vlaeva este înlocuită de Marilena Popovici, care vine din sectorul bancar, de la BRD.

Raiffeisen Bank a înregistrat un profit record în 2018, pe fondul creșterii veniturilor nete din dobânzi, al creșterii creditării, dar și al scăderii costurilor cu riscul.

Deprecierea de 2% a leului în ianuarie nu s-a văzut în îmbunătățirea balanței comerciale. Deficitul pe partea de bunuri a ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2008, în condițiile creșterii importurilor la un nivel similar celui din lunile de vară, în timp ce exporturile s-au mișcat timid. Dacă tendința din prima lună a anului continuă, atunci situația poziției comerciale a României ar putea trece de la „rea” la „îngrozitoare”, cred unii analiști.

Dobânzile cerute de bănci la creditele noi au crescut ușor în ianuarie față de luna anterioară, îndeosebi pe segmentul de consum al populației, conform ultimelor date, analizate de Profit.ro. Dobânzile la depozite au rămas, în medie, la sub 2% - substanțial sub rata inflației -, dar cu scăderi pentru economisirile atrase de la persoanele fizice. Marja netă de dobândă a crescut, astfel, în prima lună de la intrarea în vigoare a OUG 114/2018, care introduce și o taxă pe activele bancare, deși scopul declarat al Guvernului PSD/ALDE cu noua impozitare este acela de a reduce dobânzile plătite de români.

Banca Națională a României estimează un impact foarte dur asupra sistemului bancar dacă taxa introdusă prin OUG 114/2018 este aplicată în varianta curentă. 85% dintre băncile din sistem intră pe pierdere, iar 14 ar avea nevoie de capital suplimentar, după o reducere a solvabilității sub nivelul reglementat. Ar scădea și creditarea cu câteva miliarde de lei, și creșterea economică, iar ratingul suveran cel mai probabil ar fi scăzut, arată BNR într-un studiu de impact.

Senatorul Florin Cîțu (PNL) a postat pe pagina de facebook trei extrase dintr-un document pe care îl atribuie Băncii Naționale a României și care ar reprezenta o parte din studiul de impact al taxei pe activele bancare prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu șefului PSD Liviu Dragnea. Potrivit informațiilor din extrase, introducerea OUG 114 a dus la reducerea investițiilor în primul trimestru, cu un impact asupra creșterii economice, a crescut prima de risc a României și a pus presiune pe deprecierea leului.

Banca Națională a României îi răspunde ministrului de finanțe, printr-o declarație a purtătorului de cuvânt, că datele privind rezerva internațională de aur a României sunt publice și auditate, inclusiv cele cu privire la costul custodiei la Banca Anglei. Anterior, ministrul Orlando Teodorivici a declarat că ar fi bine ca Parlamentul să facă o comisie prvind rezerva de aur, să vadă în baza cărui contract a fost plasat în străinătate și cine dispune de acel aur.

Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an.

Standard & Poors’s, cea mai mare agenție de rating a riscului de credit din lume, a păstrat la BBB-, ultima treaptă din gradul recomandat pentru investiții, ratingul de țară al României. Agenția spune că Guvernul României a contestat o modificare a perspectivei - cel mai probabil o înrăutățire a acesteia de la "stabilă" la „negativă”. S&P va reveni cu o decizie peste două săptămâni.