Autori

Băncile au reluat în forță activitatea de creditare în monedă națională, chiar înainte ca BNR să reducă dobânda cheie. Producția de împrumuturi noi acordate populației a crescut cu 50% în termeni reali și creditul ipotecare a reluat prim planul. Și finanțarea firmelor în monedă națională capătă viteză.

România a avut a 12-a cea mai ridicată creștere economică anuală din cele 23 de state ale Uniunii Europene care au publicat datele pentru trimestrul al doilea. Premierul Marcel Ciolacu promite, în an electoral, că România va avea la final de an cea mai mare creștere din UE.

Datele semnal dezamăgitoare privind creșterea economică publicate azi dimineață de Statistica oficială determină economiștii să taie din așteptările pentru acest an.

Industria și-a revenit ușor în iunie, cu o dinamică bună față de luna precedentă, peste așteptările analiștilor, și a ieșit de sub perioada de contracție anuală.

.Economia a crescut sub așteptările analiștilor în trimestrul al doilea, potrivit datelor semnal publicate de Statistică. Analiștii se așteptau ca o contribuție importantă din partea consumului să ducă la o accelerare semnificativă a produsului intern brut, după datele dezamăgitoare din precedentele două trimestre.

Salariul mediu net a continuată să crească în iulie, dar dinamica anuală este în încetinire pentru a doua lună la rând.

Rata anuală a inflației a crescut la 5,4% în iulie, de la 4,9% în iunie, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii accizei de la 1 iulie, dar și a creșterii cu circa 1% a facturilor la curent și gaze. S-au scumpit de asemenea și alimentele și serviciile.

Banca Națională a României a profitat de fereastra de oportunitate din vară pentru a veni cu două mici reduceri ale ratei cheie, înainte de o toamnă care s-ar putea dovedi dificilă, inclusiv cu potențiale ieșiri de capital, susține guvernatorul Mugur Isărescu. El subliniază și că nu se poate vorbi de un ciclul de relaxare monetară, chiar dacă inflația este în scădere, câtă vreme deficitul bugetar este unul ridicat. Părerile analiștilor cu privire la următorii pași ai BNR sunt împărțite.

BNR a revizuit de la 4,9% la 4% prognoza pentru finele acestui an și de la 3,5% la 3,4% pentru finele lui 2025, când ar urma să intre în coridorul țintit de BNR, pe fondul unor evoluții recente mai favorabile ale prețurilor decât anticipa banca centrală. Guvernatorul Mugur Isărescu avertizează cu privire la riscurile și incertitudinile din economie și spune că nu se poate vorbi de o relaxare a politicii monetare – deși BNR a redus cu 0,5 pp rata cheie -, câtă vreme deficitul bugetar e ridicat.

Excedentul de lichiditate al sistemului bancar a scăzut cu circa 10% în iulie față de luna precedentă, dar se menține la un nivel foarte ridicat. În acest context, dobânzile interbancare au scăzut, în condițiile în care Banca Națională a României a tăiat dobânda cheie pentru prima oară în ultimii trei ani și jumătate.