Autori

Romgaz, cea mai importantă companie de gaze din România, la care statul este principal acționar, a recuperat în parte scăderea de producție înregistrată în semestrul întâi al anului trecut cauzată de criza Covid și de măsurile adoptate împotriva acesteia, însă nu a reușit să atingă nivelul din semestrul similar din 2019.

Confruntată cu o scumpire a finanțărilor atrase de pe piață în urma politicilor neprietenoase ale Bruxelles-ului, industria gazelor naturale din Uniunea Europeană (UE) și-a majorat considerabil numărul de întâlniri cu factorii de decizie comunitari pe fondul disputei politice referitoare la posibilitatea de a considera gazul ca fiind un combustibil nesustenabil, arată o analiză a Reclaim Finance, citată de Reuters.

Republica Moldova, ultima tară din regiune care folosește ruta ucraineană de tranzit, se va alimenta de la 1 octombrie cu gaze transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, a declarat directorul Fondului de Dezvoltare Energetică din Rusia, Serghei Pikin, confirmând informațiile publicate de Profit.ro în urmă cu o lună.

În pofida majorărilor de preț spectaculoase de pe bursa spot autohtonă a energiei electrice, OPCOM, România nu este cea mai scumpă piață europeană, ea situându-se la jumătatea clasamentului. Prețul mediu pentru ziua următoare (PZU) înregistrat în acest an în România este de aproximativ 63 euro/MWh, identic practic cu cel mediu european, ceea ce sugerează că presiunile de scumpire a electricității nu sunt numai interne, ci mai ales externe și țin de deficitul de capacități de producție din regiune, de evoluția prețului certificatelor și de modificarea anticipațiilor ca urmare a politicii ecologiste a Bruxelles-ului.

România este statul european care și-a majorat cel mai mult importurile directe de la Gazprom în prima jumătate a anului, acestea fiind de 3,64 ori peste cele din perioada similară a anului trecut, a anunțat gigantul rus. Cu toate acestea, datele Transgaz arată că importurile nete de gaze naturale au fost mai reduse decât cele din primele 6 luni ale anului precedent.

Cantitatea de gaze depozitată la jumătatea anului se află la cel mai mic nivel al ultimei decade, ceea ce, în condițiile unui declin al producției interne și al unor prețuri în creștere ale petrolului și gazelor de pe piețele internaționale, face ca iarna viitoare să se anunțe una grea, indiferent de starea vremii, și, mai ales, scumpă.

Băncile centrale erau deja angajate în aplicarea unor politici monetare neconvenționale în momentul apariției actualei crize pandemice și au ajuns la concluzia că TREBUIE SĂ PLUSEZE, afirmă, într-un interviu acordat Profit.ro, artizanul “terapiei de șoc” responsabilă pentru transformarea rapidă a Poloniei într-o economie de piață funcțională, Leszek Balcerowicz.

De la 1 iulie, jumătate dintre români, care n-au semnat contracate concurențiale de furnizare de gaze și electricitate plătesc facturi majorate. În viitor, nici consumatorii cu astfel de contracte semnate nu vor fi scutiți de scumpiri, noile oferte urmând a fi, probabil, mai ridicate decât cele actuale. Însă facturile majorate la energie electrică și gaze naturale nu pot fi puse pe seama procesului de liberalizare a pieței sau a lăcomiei furnizorilor, ci au explicații, în principal externe, dar și interne, fiind rezultatul raportul dintre o ofertă mai scumpă, în plin proces de contractare, ca urmare a prevederilor Pactului Verde european, și o cerere în expansiune, ca urmare a repornirii economiei globale. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Future Energy Leaders Romania (FEL).

România a redevenit importator de gaze din Bulgaria și exportator în Ungaria, odată cu finalizarea reviziei nou construitului gazoduct TurkStream. Pe perioada de o săptămână a reviziei, care s-a încheiat pe 29 iunie, fluxul de gaze se inversase, iar prețurile spot pe piața internă se majoraseră cu o pătrime, așa cum a anunțat Profit.ro.

Ucraina este ultima țară care vrea să se alimenteze cu gaz care ar urma să tranziteze România, după Ungaria, care deja face acest lucru, și, începând cu iarna viitoare, Republica Moldova. Spre deosebire de celelalte două state vecine, care vizează gazul rusesc din TurkStream, Ucraina speră să importe pe fostul coridor transbalcanic gaz azer via Turcia, provenit din TANAP.