Autori

Filiala din România a Gazprom, NIS Petrol România SRL, ar putea avea un nou proprietar, participația majoritară din Naftna industrija Srbije (NIS), controlată în prezent de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, putând fi preluată, potrivit presei din Serbia, de o altă companie prezentă pe piața românească, cea deținută de statul azer, Socar.

Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina către Europa s-a redus miercuri în principal însă ca urmare a încălzirii vremii, a creșterii producției de energie regenerabilă și a scăderii prețurilor pe piețele spot din Europa. România nu mai importă gaz prin coridorul ucrainean încă de la începutul lunii aprilie, tot importul mutându-se pe granițele cu Bulgaria și Ungaria.

Producătorii autohtoni de gaze naturale din Marea Neagră vor achita în continuare impozitul asupra veniturilor suplimentare din liberalizarea prețului gazelor, însă baza de impozitare, ca și pragul de la care vor fi aplicate cotele, vor suferi modificări, reiese din proiectul de modificare al Legii offshore, dezbătut de liderii coaliției de guvernare și analizat de Profit.ro.

Guvernul ucrainean a solicitat celor mai importanți traderi internaționali de mărfuri, Vitol, Trafigura, Glencore și Gunvor, să nu mai achiziționeze și, respectiv, vândă țiței și motorină încărcate în terminalele rusești, într-o încercare de a intensifica presiunea exercitată asupra regimului Putin.

În acest weekend, producția de gaze a României s-a situat peste nivelul consumului intern pentru prima dată în acest an, ceea ce a făcut ca să fie înmagazinați sâmbătă aproape 75 GWh, ca urmare a surplusului intern, dar și a cantităților de gaze importate.

Costurile de transport al mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv al produselor petroliere importate de România, devin prohibitive, prima de risc de război, care include și pericolul reprezentat de minele în derivă, depășind prețul plătit de clienți pentru închirierea navelor, care a explodat la rândul său.

Cel mai mare producător de gaze la nivel global, compania rusă Gazprom, a încercat să aplice o tactică specifică anilor ’90 în România, folosindu-se de un om de paie pentru a controla filiala sa din Germania, cu o cifră de afaceri anuală de 15 miliarde miliarde de dolari și responsabilă pentru principalele sale afaceri în Europa. Autoritățile germane au refuzat să aprobe tranzacția și au fost nevoite să preia, cel puțin temporar, administrarea companiei.

Liderul pieței carburanților din România, OMV Petrom, a profitat de scumpirea benzinei și mai ales a motorinei de la începutul acestui an și a realizat în primul trimestru o marjă de rafinare record, de 18,31 dolari pe baril, mai mult decât dublă față de cea mai ridicată marjă din ultimii ani, de 8,75 dolari/baril realizată în trimestrul al treilea din 2017.

Comerțul cu cereale și țiței din Marea Neagră, inclusiv din porturile din România, este pus în pericol de minele care plutesc în derivă în larg. Unii asiguratori internaționali refuză să asigure navele din Marea Neagră, iar cei care încă o fac, practică prime de asigurare prohibitive din cauza războiului din Ucraina și a minelor în derivă. Minele descoperite în apele teritoriale ale României și Turciei în ultimul timp au determinat Organizația Internațională Maritimă să emită recent o circulară privind impactul situației din Marea Neagră și Marea Azov asupra contractelor de asigurare și altor certificate de securitate financiară.

Diferența dintre prețul motorinei și cel a benzinei a crescut cu peste 10 bani/l în numai 4 zile, depășind nivelul de 70 de bani/l, ca urmare a dezechilibrului dintre cererea și oferta de combustibil diesel la nivel european și local, accentuat de războiul din Ucraina. Joi, cea mai ieftină benzină comercializată în capitală costa 7,65 lei/l, în timp ce cea mai ieftină motorină se putea cumpăra cu 8,35 lei/l la unele stații Petrom.