Autori

Transelectrica, operatorul sistemului național de transport energie electrică, și-a redus cu 90% profitul net în primul trimestru al anului, de la 82 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut la 8 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor cu energia achiziționată de pe piața spot pentru acoperirea consumului propriu tehnologic.

Romgaz, principalul producător de gaze autohton, deținut majoritar de statul român, a profitat de explozia prețurilor, dublându-și în primul trimestrul anului profitul net, în pofida unei producții în scădere cu 0,3% și a unei cantități de gaze vândute mai redusă cu 16,7% față de cea din aceeași perioadă a anului trecut. Statul român este însă marele câștigător al majorării prețurilor, încasând numai din impozite pe producție o sumă mai mut decât dublă față de profitul net al companiei.

Prețul gazului cu livrare în ziua de următoare a crescut joi pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu 55 lei/MWh sau 12%, o evoluție similară cu cea de pe celelalte piețe europene, în condițiile în care Ucraina a închis o rută de transport a gazului rusesc către Europa, iar Rusia a anunțat că nu va mai trimite gaze pe bătrânul continent prin gazoductul Yamal-Europa, care tranzitează Polonia.

Prețurile spot, dar și cele ale gazului cu livrare în luna iunie, au atins pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) cel mai redus nivel din ultima lună și jumătate în pofida problemelor de tranzit apărute în Ucraina. Reducerea sezonieră a consumului, sub nivelul producției interne în România, a atenuat atât presiunea geopolitică, cât și cea exercitată de înmagazinările efectuate pentru sezonul de iarnă. Joi dimineață însă, prețul spot al gazului tranzacționat pe cea mai importantă bursă regional, cea austriacă CEGH, se majorase cu peste 13%, ajungând la 105 euro/MWh.

Companiile din România continuă să importe gaz rusesc prin gazoductul Turk Steam în pofida stopării de către Gazprom a livrărilor de gaze către Bulgaria, gigantul rus și trader-ii utilizând însă rețeaua de transport din statul vecin pentru furnizarea de gaze către state terțe, inclusiv România. Ca urmare a importurilor, de peste 60 GWh/zi, efectuate atât din Bulgaria, cât și din Ungaria, dar și consumului situat sub nivelul producției interne, înmagazinările de gaze s-au majorat în prima săptămână a lunii mai cu peste 700 GWh.

România, alături de celelalte două state cu care este cuplată fizic, Bulgaria și Ungaria, a înregistrat marți cele mai ridicate prețuri medii la energia cu livrare în ziua următoare (PZU) din Europa, de 268,5 euro/MWh, în creștere cu peste 27% față de prețul realizat în ziua precedentă.

Situația critică de pe piața carburanților din Ucraina a determinat Ministerul Infrastructurii de la Kiev să convină cu ministerul similar din Polonia asupra liberalizării totale a activității de transport internațional de combustibili între cele două state.

Prețul benzinei standard comercializate în majoritatea stațiilor OMV, MOL și Rompetrol din capitală a sărit de 8 lei/l, în urma scumpirii cu 22-33 de bani din prima parte a lunii mai.

Impunerea unui embargo total importului de țiței rusesc pare fi în prezent doar un deziderat, ușor de afirmat, însă mai greu de implementat. Singura rafinărie din Bulgaria, cea de la Burgas, deținută de Lukoil, de exemplu, a anunțat că va avea dificultăți, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere logistic și financiar, să treacă la prelucrarea exclusiv a țițeiului de altă proveniență decât Rusia.

Vânzările de carburanți ale grupului maghiar MOL în România au scăzut în primul trimestru al acestui an cu 5 mii tone față de același trimestru al anului trecut, an în care compania a înregistrat vânzări și venituri record pe piața română.