Autori

O firmă activă în domeniul comerțului cu materiale de construcții, cu preponderențã fier beton și produse din fier, nu a declarat impozite și taxe aferente vânzărilor și a cauzat un prejudiciu de peste 2,4 milioane de lei, anunță ANAF în urma unui control al inspectorilor Antifraudă. Mai mult, reprezentantul societății a refuzat să pună la dispoziția inspectorilor documentele solicitate, controlul fiind derulat cu informații din bazele de date ale ANAF.

O firmă din București, cu activități de comerț cu produse diverse, a declarat achiziții fictive de peste 5 milioane de lei, în urma cărora a cauzat un prejudiciu la bugetul de stat de peste 1,52 milioane de lei, reprezentând TVA și impozite. Frauda a fost identificată de inspectori folosind modul e-Factură, sistem electronic al ANAF prin care se transmit facturile.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) vor fi autoritățile competente responsabile cu îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de regulamentul UE din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor, prevede un proiect de ordonanță de urgență pregătit de către Ministerul Finanțelor. Măsura este necesară în cadrul transpunerii reglementărilor europene pentru asigurarea funcționării piețelor criptoactivelor.

Inspectorii Antifraudă au identificat, în urma verificărilor, obligații fiscale neachitate de 1,5 milioane de lei la o firmă din Constanța, constând în TVA, impozite pe veniturile din salarii și contribuții sociale obligatorii. Firma a înregistrat în contabilitate corecțiile necesare și a achitat mai mult de jumătate din sumă chiar înainte de finalizarea controlului, situație mai puțin obișnuită.

Comisia Europeană (CE) atrage atenția într-o "Scrisoare de avertizare privind posibila întrerupere a termenului de plată" trimisă Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) că o serie de deficiențe înregistrate la autoritatea de management a programului „Tranziția justă”, privind separarea adecvată a funcțiilor și combaterea adecvată a fraudelor, riscă să determine oprirea plăților pe acest program, arată un document obținut acum de către Profit.ro.

România nu a trimis Comisiei Europene (CE) Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, pe care trebuia să îl trimită până la data de 30 aprilie ca parte a implementării planului fiscal pe 7 ani, a transmis Comisia Europeană pentru Profit.ro.

Reforma fiscală este un angajament ferm pe care România și l-a asumat în raport cu Comisia Europeană, încă din 2021 prin PNRR și ulterior și prin planul fiscal pe 7 ani, impactul veniturilor suplimentare care trebuie aduse la buget fiind de 1,7% din PIB pentru un an întreg (1,3% din PIB pentru 2025), a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, într-o conferință de presă. Cu ce impozite și taxe se va obține acest impact este o decizie a noii coaliții de guvernare și a noului Guvern, dar angajamentul privind rerforma fiscală a fost reiterat de către CE și "chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi", a spus Boloș, avertizând că nerespectarea angajamentului ridică riscuri în ce privește fondurile europene pentru România.

Este esențial ca toți actorii politici să aibă ca obiectiv principal păstrarea ratingului de țară recomandat pentru investiții, în contextul în care cele trei mari agenții de evaluare financiară, Fitch, Moody's și S&P, așteaptă detaliile unui pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, a declarat Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei statului.

Datoria statului a urcat la 990,84 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date disponibile, analizate de Profit.ro, comparativ cu 963,94 miliarde lei în decembrie.

Noul Guvern are în față perspectiva de a ajunge la un deficit bugetar de 162,8 miliarde lei, 8,6% din PIB (în termeni ESA, standardul UE), cu peste 30 de miliarde de lei deasupra țintei de 7% din PIB (ESA), echivalentul a 132,5 miliarde lei, conform calculelor Profit.ro.